Skip to content

Dezvoltarea Copiilor

Calitatea în educaţie

Aceasta desemnează un complex de principii şi practici ce traversează întregul mediu  educaţional,  în  totalitatea  componentelor  sale,  orientat  spre  obţinerea  de  rezultate superioare, raportate la standarde şi spre satisfacerea nevoilor şi aşteptărilor beneficiarilor educaţiei.

 Principiile  de  bază  aplicate  în  demersul  educativ  desfășurat  la  nivelul  Grădiniței  P.P.  Nr.  23  Timișoara sunt:

  • Asigurarea accesului la o educație de calitate și echilibrată pentru fiecare copil;
  • Asigurarea condițiilor materiale favorabile vieții într-un cadru modern, corespunzător normelor și valorilor societății, necesare dezvoltării sănătoase a fiecărui copil;
  • Asigurarea unui învățământ incluziv prin acordarea de șanse egale, inclusiv copiilor cu CES sau celor proveniți din medii sociale dezavantajate socio-economic;
  • Asigurarea personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic calificat;
  • Asigurarea unui tratament echitabil pentru toți copiii indiferent de etnie, vârstă, sex, nivel socio-economic, tip de dizabilitate, te către toți angajații instituției.
  • Ofertă educaţională diversificată (insule de lectură, teatru, vizionarea unor filme artistice/documentare, plimbări în aer liber, excursii, vizionări spectacole, vizite la Grădina Zoologică, Grădina Botanică, muzee, concursuri sportive și de cultură generală, etc);
  • Meniu sănătos, elaborat de asistenta unității în funcţie de necesităţile copiilor (mic dejun, prânz, gustări);
  • Asistentă medicală şi medic în cadrul instituţiei;
  • Clădire spaţioasă, dotată cu săli adecvate pentru activităţile desfăşurate (săli de clasă, sală de mese, spaţiu pentru odihnă şi relaxare).

Oportunități

Perioada preşcolară reprezintă cea mai importantă etapă din viaţa unui copil; este o etapă caracterizată de o intensă dezvoltare psihică, este perioada în care copiii încep să conştientizeze tot mai mult mediul în care trăiesc, să-şi contureze mai bine dorinţele şi aşteptările, este perioada schimbărilor semnificative, nu numai fizice, ci şi mentale şi emoţionale.

Prin cabinetul psihopedagogic al Grădiniţei Nr. 23 Timișoara, copiii vor beneficia de evaluări periodice şi asistenţă psihopedagogică, urmărindu-se permanent dezvoltarea fiecărui copil, potrivit vârstei; logopedul oferă şedinţe de logopedie copiilor cu dificultăți de exprimare.

Modul în care se desfășoară activitatea în grădiniță

         Educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice, educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau activităţi integrate (cunoştinţelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest prilej, în activitatea integrată intră şi activitățile pentru dezvoltare personală și jocurile şi activităţile alese SAU cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese și activitățile pentru dezvoltare personală se desfăşoară în afara acesteia).

Activităţile   pe   domenii   experienţiale   sunt   activităţile   integrate  sau   pe   discipline, desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele anuale de studiu propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă,de nevoile şi interesele copiilor din grupă. Domeniile experiențiale sunt:

  • Domeniul Limbă și Comunicare;
  • Domeniul Științe;
  • Domeniul Om și Societate;
  • Domeniul Estetic și Creativ;
  • Domeniul Psihomotric.

Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât şi tranziţiile  şi,  evident,  activităţile  de  învăţare.  El  influenţează  întreaga  conduită  şi  prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. Așadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar si preşcolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activităţile didactice de învăţare.

Programul anual de studiu se organizează în jurul a şase mari teme: 1. Cine sunt/ suntem?/ 2. Când, cum şi de ce se întâmplă?/ 3. Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?/ 4. Cum planificăm/ organizăm o  activitate?/ 5. Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?/ 6. Ce şi cum vreau să fiu? 

   Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii și le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor liber – alese depinde în mare măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional. Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se descopere, să relaționeze cu ceilalți, să coopereze, să se orienteze în spațiu, să-l invite la acţiune și la rezolvarea de probleme etc. În interiorul grădiniţei, copilul are nevoie atât de spaţii largi, cât şi de spaţii restrânse, relativ izolate. Este necesară existenţa unor arii de activitate/centre de interes/centre de activitate bine organizate şi dotate cumaterial bogat şi diversificat, pentru a fi cât mai atractive pentru copii. Spaţiul clasei va fi organizat pe centre de interes/activitate: Bibliotecă, Ştiinţă, Artă, Nisip și apă, Jocuri de rol, Construcţii etc. În funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin trei dintre ele, în care cadrul didactic pregăteşte zilnic  „oferta” pentru copii, astfel  încât  aceştia  să  aibă  posibilitatea  să  aleagă  locul  de  învăţare  şi  joc,  în  funcţie  de disponibilitate şi nevoi.

         Jocurile și activitățile liber-alese se desfășoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. În decursul unei zile proiectăm, în funcţie de tipul de program prelungit, trei etape de jocuri şi activităţi alese:

  • etapa I – dimineaţa, înainte de începerea activităţilor integrate;
  • etapa a II-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă( cei care optează pentru program normal);
  • etapa a III-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază si plecarea copiilor de la programul prelungit acasă. Totodată, în unele cazuri, ele se pot regăsi ca elemente componente în cadrul activității integrate.

          Activităţile de dezvoltare personală au inclus rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada  după-amiezii (pentru program prelungit), inclusiv activităţile opţionale.

          Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază,  gustările,  plecarea  şi  se  disting  prin  faptul  că  se  repetă  zilnic,  la  intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi.

          Gimnastica  de  înviorare/Momentul  zilnic  de  mișcare.  Gimnastica  de  înviorare  se desfăşoară zilnic, timp de 10-15 minute, în aer liber sau în încăpere, în funcţie de  condiţiile  atmosferice  şi  contribuie  la  ridicarea  tonusului  emoţionalşi  muscular  al  copiilor. Gimnastica de dimineaţă trebuie să aibă un caracter distractiv, se poate face pe muzică, deoarece acompaniamentul muzical creează o ambianţă plăcută, de bucurie sau poate cuprinde exerciţii distractive cu caracterimitativ.

               Întâlnirea de dimineaţă este o activitate bine structurată, care ocupă un loc important în programul zilnic și care durează aproximativ 15-30 de minute. Structura întâlnirii de dimineață are elemente obligatorii (salutul, prezența, calendarul naturii)și elemente la alegere (împărtășirea cu ceilalți, activitate de grup și noutatea zilei).

              Micul dejun şi masa de prânz. E necesar să cunoaştem la ce alimente sunt alergici unii copii, dacă în familia lor se consumă carne, în special carne de porc, interzisă în unele religii.  Copiii  pot  fi  implicaţi  în  aşezarea  mesei,  pun  tacâmurile,  cana  şi  şerveţelul  în  dreptul scaunului, recunoscând locul fiecărui copil. În timpul mesei învaţă să mânuiască lingura, furculiţa chiar şi cuţitul, să mănânce independent şi se formează deprinderea de a mânca fără zgomot, risipă sau murdărie, dar îşi consolidează şi deprinderi matematice, de exemplu, poziţiile spaţiale (stânga, dreapta), raportarea numărului la cantitate.

           Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activităţi desfășurate în mers ritmat, a unei activităţi care se desfășoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text si cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.

           Somnul şi perioada de relaxare de după-amiază. Această etapă este specifică grădiniţelor cu program prelungit, iar pentru copiii care „vor dormi” prima dată în grădiniţă, e necesară o pregătire din partea părinţilor, a educatorului, astfel încât să nu creadă că sunt abandonaţi, să-i asigurăm că întotdeauna după acest moment vor merge acasă. În dormitorul grădiniţei, copilul învaţă să se dezbrace şi să se îmbrace, să-şi aşeze în ordine hainele, activităţi pe care le face la început cu stângăcie pentru că necesită o bună coordonare psihomotorie. Din partea educatorului, această perioadă a zilei impune o bună organizare, calm, atenţie, blândeţe şi multă răbdare pentru că fiecare copil are nevoie de sprijin şi îndrumare.